Nu stiu ce se intampla, dar parca totul e pe dos. Din ceva care se parea ca merge bine, defapt nu mergea chiar asa bine, dar pana la urma era doar o greseala si totul a devenit la normal. Oare ? Uneori am impresia ca da, uneori am impresia ca nu. Si parca tot ce aveam, a ramas acolo la masa aia si in drumul spre casa. Si nu stiu a cui este vina. A mea? A ta? A noastra? A lor ?! Totul era super simplu, totul era bine. 2 secunde, 4 cuvinte....si totul s'a darmat. Am construit la loc, dar o caramida parca tot lipseste.
P.S. Despre ' vaci si boi '....renunta la ideea asta pt o vreme.
ma amuza decizia asta a ta de a da vina pe vreme :), cand stii bine ca ea nu are de-a face cu ceea ce simti tu. Atunci cand lucrurile sunt bune si frumoase, exact asa cum ar tb sa fie, vremea e minunata in toate formele ei: cu sarutari in ploaie, cu plimbari prin ceata si jocuri si bulgareala in frig...
RăspundețiȘtergereDe ce s-a daramat totul atat de brusc? Ai grija cum reconstruiesti acolo pentru ca e posibil sa se mai intample inca o data. Cat despre caramida lipsa, cu siguranta o s-o gasesti la un moment dat. Este acolo unde te astepti mai putin.